loader

Blog

Three things I learned from Maurice Zondag

PDFImprimer Vendredi, 28 Avril 2017 20:31
We met randomly at an event called "The Samurai Game" (for more information check www.samuraigame.org or contact my friend Lawrence Warry on Facebook, who facilitates such games). There will be a game in Targu-Mures soon, check the event page also: https://www.facebook.com/events/103291483541727/. We can meet there. I did this game a few times and it is like a gym for your mind. 

However this article is on a different topic. I would like to write about three things I learned from Maurice Zondag (www.mauricezondag.nl). I will be concise. Since I am curating TEDx, I need to improve my conciseness in writing. Maurice Zondag became over a year a best friend. I have few best friends, but he is one. So what did I learn from him? 

1. Master Body Language. I try to invite him to events I organize in order to learn :) - I am particularly impressed by his body language, which we all know how important is. Not much to add here. He is mastering it. When you are a good public speakers, things become easy. I am now invited to big conferences. I use his techniques. I am reinvited. It's easy. Get him as a coach and you will get to where I am. Make the step. He can coach you using Skype. No worries if not in Holland. 

2. Be always there for others. He offered me the feeling of being protected. As an expat, you are far from family. But now I know I can call him even in the middle of the night, he will be there. Yes, leadership is not about your title, it’s about your behaviour. My encounters with him made me refocus on a few simple things. I focus on simple things such as not checking that much my phone when meeting people. I focus on the body language of people who are close to me because this tells me whether they are bored, want to run away from me or are happy being with me. Massive improvement in my relationships with others. 

3. Excellence and passion are keys to success. At Webit this week, the President of Bulgaria was in my audience. He came to me after my talk. I have a photo on Facebook. We talked 20 minutes. He complimented me on the way I talked. He said I showed passion and mastered the subject. This is something I learned from Maurice. That I need to show more passion in my talks. That I need to prepare better.  You need to imagine even what body pose you will use at various moments of your talks. 

I hope this helps you. Focus on body language. Practice your talks. Be there for others. Close Facebook when you meet people. Everything else will improve dramatically.


 

Big Data is Gold

PDFImprimer Samedi, 15 Août 2015 18:53

The term Big Data is used almost anywhere these days; from news articles to professional magazines, from tweets to YouTube videos and blog discussions. The term coined by Roger Magoulas from O’Reilly media in 2005, refers to a wide range of large data sets almost impossible to manage and process using traditional data management tools – due to their size, but also their complexity. ‘Open data’ is the idea that certain data should be freely available to everyone to use and republish as they wish, without restrictions from copyright, patents or other mechanisms of control. The increasing use of ICT for business, leisure and public services is leading to the accumulation of mountains of structured and in many cases unstructured data. But this so-called ‘big data’ should be seen as an opportunity not a problem. An important part of this ‘big data’ movement is the use for the wider benefit of society of the non-personal information.

The research landscape has also moved to accommodate the rapid changes taking place in data collection, processing and handling. Trends like “big data” and the “internet of things” (IoT), including “people as sensors”, are showing how entrepreneurs and innovators can develop new services and apps for the benefit of smart cities. While several organisations are opening up their data to researchers, it might seem ironic that the results of such research might end up inaccessible in expensive journals.

The fact is however that there are numerous challenges – legal, technical, social and market related – that need to be faced before the many benefits of open data can be effectively transferred to civil society. Many are of the opinion that governments should not to wait for this to become law. Instead they should give their data away now and generate revenue and jobs, and even save money from the better information and decisions that will flow. Also the private sector must be encouraged to open their data to generate new services. It should become common understanding that open data is a tremendous resource which has yet to be fully tapped.


 

Inventive Step

PDFImprimer Samedi, 15 Août 2015 18:45

Pentru acordarea brevetului, invenția trebuie să îndeplinească unele condiții – invenția trebuie să fie, în primul rând, nouă și inventivă. Și cum aflăm dacă îndeplinește aceste condiții?

Dragă inventatorule, acum îți explicăm pe larg.

În primul rând, ca o invenție să fie considerate nouă și inovativă, nu poate exista o altă invenție la fel sau asemănătoare – documentată, vândută sau făcută cunoscută prin orice alt mediu – oriunde în lume înainte de depunerea cererii de brevet.

În al doilea rând, o invenție, de orice fel ar fi ea, nu are voie să fie vădit (“offensichtlich”, cum spun nemții) într-un anume domeniu de activitate (tehnologie, cultură etc.).

Creativitatea unei idei/invenții este cel mai greu de stabilit. De aceea, Oficiul, înainte să dea vreun verdict, analizează în detaliu fiecare invenție.

Procedeul prin care se decide daca o invenție este rezultatul unei activități creative sau nu e următorul test: o persoană care nu e inventivă, dar specialist în domeniul la care se referă invenția, în rezolvarea problemei puse de inventator (și la al cărei rezolvări vine în ajutor invenția), ar fi parcurs aceiași pași care au dus la invenție sau nu. Rezolvarea acestei probleme măsoară într-o oarecare măsură simplitatea invenției, făcând referire și la istoricul invențiilor anterioare (a fost rutină sau inerție?). Oare o simplă “sclipire” e considerată inventivitate?

Răspunsul la această întrebare, este diferit pe diferite continente: în Australia răspunsul ar fi un «DA!» hotărât, pe când americanii ar cerceta dacă este evident sau nu ce se prezintă – dacă nu e, e inventivă. În schimb Europa analizează mai în adâncime problema: se vor determina diferențele dintre noua invenție și stadiul actual al tehnicii. Dacă nu sunt diferențe, înseamnă că invenția nu aduce noutate pe niciun plan și este automat respinsă. Dacă sunt diferențe, se va determina ce problemă este rezolvată prin ele. Iar după această analiză detaliată, se ajunge la întrebarea dacă este sau nu evidentă rezolvarea dată de inventator prin invenția sa. Pentru acest lucru, se caută cel mai apropiat document din punct de vedere tehnic, disponibil public înainte de ziua în care a fost înregistrată aplicația de brevet. Dacă invenția este nouă, în mod necesar vor fi câteva diferențe. Dacă aceste diferențe rezolvă o problemă de ordin tehnic, de exemplu, pentru un motor de căutare, creșterea preciziei rezultatelor, se va căuta dacă soluția dată problemei este evidentă sau nu. Mai concret, dacă notăm documentul cel mai apropiat invenției D1, se va căuta dacă există sau nu un document D2 care descrie soluția respectivă, sau dacă există în D1 elemente care ar indica o soluție similară. Dacă este posibil, documentul D2 trebuie să fie un document în același domeniu technic (în acest caz, motoare de căutare, baze de date). Pentru a ilustra această metodă, numită și metoda problemă-soluție, vom considera cazul unei invenții în domeniul motoarelor de căutare. Să presupunem că invenția constă într-o metodă care:

  • Permite recepționarea unui text („treatment of the sinus inflammation”)

  • Filtrează textul pentru a păstra doar cuvintele importante, folosind o listă pentru a eliminta cuvinte predefinite și considerate a fi fără valoare informațională (cuvinte gen the, a, in, out, of în engleză)

  • Consideră cuvintele individuale, respectiv asociația cuvintelor vecine și construiește o listă cu aceste asociații („treatment”, „sinus”, „inflammation”, „treatment sinus”, „sinus inflammation”)

  • Interoghează o bază de date pentru a recupera și afișa conform unui scor de similaritate documentele care conțin cel puțin una sau mai multe din aceste asociații

Specialiștii în domeniu își vor da seama imediat că această metodă nu este nouă, fiind practic baza tutoror motoarelor de căutare. Să presupunem însă că metoda mai conține o etapă, aceea de a căuta documente care conțin un sinonim al cel puțin uneia dintre asociațiile de cuvinte. De exemplu, este foarte posibil să existe un document care vorbește despre o inflamare a sinusurilor, folosind termenul „infection” în loc de „inflammation”. Întrebare este dacă această metodă nouă este inventivă sau nu? Cum procedăm deci?

În primul rând, căutam un document care este cel mai apropiat invenției. Aici presupunem că avem un document care descrie prima variantă a metodei, adică fără partea de sinonime. În etapa a doua, identificăm dacă diferența dintre invenție și acest document rezolvă o problemă tehnică sau nu. În cazul de față, da. Dacă considerăm și sinonimele, efectul tehnic este să creștem performanța sistemului (evident șansele să găsim un document care să satisfacă nevoia de informație pe care o avem crește). Problema tehnică rezolvată de această invenție este cum să creștem perfomanța (acuratețea, precizia) unui motor de căutare. Este însă soluția oferită, aceea de a considera și sinonimele cuvintelor, creativă? Un specialist în domeniu ar răspunde imediat cu un nu categoric. Folosirea sinonimelor pentru a crește performanța unui motor de căutare este foarte bine cunoscută deja și se pot găsi numeroase documente online care să confirme acest lucru. Un brevet cu această metodă ar fi deci respins sub articolul 56 din Convenția Europeană de Brevete (este nouă dar nu este inventivă).

Dacă nu se găsește nicio problemă în stadiul actual al tehnicii care să fie rezolvată de invenție, este “evident” că nu va fi considerată o invenție inovatoare. Pare un algoritm complex dar necesar.

Ce recomandăm noi, dragă inventatorule? Documentare-documentare-documentare, de trei ori documentare! Analiza stadiului actual al tehnicii, pentru a afla dacă există lucrări similare “out there”. Totodată, acest demers ajută la identificarea acelor invenții care trebuie îmbunătățite. Investiția merită. A face cunoștință cu ce s-a mai lucrat în domeniu demonstrează beneficiile invenției și poate deveni baza unor planuri elaborate de cercetare.


 

Despre inventii

PDFImprimer Samedi, 15 Août 2015 18:40

Cum ți-am promis, dragă inventatorule, te vom ajuta să reușești în acest domeniu atât de vast al inovației. Nu este așa de greu, dar nici cel mai ușor drum. Important este să ai motivația și ambiția necesară.

Ce trebuie să faci? În primul rând, trebuie să te documentezi, și iar să te documentezi. Trebuie să știi totul despre domeniul tău de activitate și la urmă… «ET IN ARCADIA EGO».

În primul rând află tot ce se poate despre invențiile din domeniul tău de activitate. Cercetarea invențiilor anterioare să fie cât se poate de detaliată, riguroasă și exactă. Nu investi nici bani nici timp într-o idee înainte să afli dacă s-a mai gândit cineva la același lucru. Nu îți ia mult timp să apeși butonul search al unui motor de căutare și internetul în câteva secunde îți va arăta câți sunt pe aceeași lungime de undă cu tine. Dacă tu nu te uiți, potențialii investitori sigur vor google-ui tot. De tine depinde.

Nu uita că un proces de invenție este unul îndelungat. Cum progresezi în munca ta, înregistrează același progres în documentarea despre invenții similare. Lumea e mare, s-ar putea ca în paralel să vină și alții cu acești idee în celălalt colț al lumii. Sigur, vei găsi multe lucruri care nu vor fi în favoarea ta. Dar ia totul în calcul și nu uita că este spre binele invenției și a muncii tale.

Primul pas important în documentarea ta este definirea concretă a conceptelor și cuvintelor cheie: acestea vor fi stâlpii documentației tale. În cazul motoarelor de căutare cuvintele cheie banale sunt nefolositoare deoarece îți vor genera milioane de rezultate, unele relevante, altele mai puțin relevante. Gândește mai practic și axează-te pe modul de a folosi invenția sau categoria din care face parte. Încearcă să sapi pe internet în așa fel, încât să ai un număr cât mai mic de rezultate dar acestea să fie cele mai relevante pentru tine. Nu uita că domeniul pe care vrei să îl dezvolți are o mulțime de termeni tehnici, pe care nu îi poți cunoaște dacă nu lucrezi activ în intervalul de valori respectiv.

Cel de-al doilea pas este să cauți produse care sunt similare invenției tale. Trebuie să știi ce este deja pe piață și cine este concurența. Unele produse încă nu au fost lansate pe piață, fiind în faza de testare, dar asta nu înseamnă că nu există și că nu trebuie să știi despre ele. Trebuie să fii informat: caută pe site-uri de știri, reviste de specialitate, site-urile expozițiilor de specialitate și, de ce nu, pe bloguri și forumuri. Se poate ca unele cercetări academice deja postate să îți dea răspunsuri clare la întrebările pe care le ai. Dar nu uita că online nu e tot. Deconectează-te și caută și în magazine, cărți, ziare/reviste, cataloage etc. Caută, citește, învață. Nu uita să întrebi și specialiștii, deoarece ei sunt cei cărora le adresezi, în primul rând, invenția ta, plus că ei sunt cei cu experiența vastă și îți pot oferi un feedback cât se poate te realist. Comercianții și furnizorii îți pot oferi detalii despre nevoile pieței, astfel poți să îți alcătuiești o imagine justă despre acestea.

Pasul trei: vezi ce brevete s-au acordat în domeniul pe care dorești să îl revoluționezi. Există numeroase invenții care au fost brevetate dar nu au ieșit niciodată pe piață. Nu le omite. Cum spuneam, cu cât știi mai multe, cu atât mai bine pentru tine. Trebuie să găsești fiecare document de brevet care este relevant pentru invenția ta și trebuie să știi interpreta semnificația rezultatelor din documentele adineauri menționate.

Resurse foarte utile pentru a căuta brevete de invenție cu ajutorul unor cuvinte cheie sunt motorul de căutare Google, în special Google Patents (www.google.com/patents). De asemenea, recomandăm folosirea motorului de căutare al Oficiului European de Brevete, Espacenet (www.espacenet.org). În Espacenet, se pot face căutări în 90 de milioane de brevete de invenție cu ajutorul motorului de căutare Advanced Search (http://worldwide.espacenet.com/advancedSearch?locale=en_EP). Spre exemplu, să prespunem că aveți o idee cu un nou motor de căutare care pentru fiecare cuvânt introdus adaugă sinonime, astfel încât să creasca probabilitatea că găsim un document relevant. Conceptele de bază de căutare în acest caz ar fi {query, synonym}, le introducem deci în câmpul “Title or abstract”. Dacă aveți conceptedestul de precise, este mai util să căutați doar în titlul sau rezumatul brevetelor. Dacă nu aveți rezultate bune, puteți pe urmă să căutați în textul întreg.

Rezultatele vor apărea sub formă de listă și puteți începe consultarea lor. Aici, de exemplu, pare destul de probabil că unul dintre rezultate conține ideea voastră, atacând astfel noutatea metodei. O altă soluție dacă nu ești activ într-un anumit domeniu și totuși vrei să îl dezvolți, poți apela la specialiști, care în mod cert îți vor da detalii despre documentele de brevetare și despre rezultatele acestora. În viitor vom reveni cu alte metode pentru a face căutarea și mai rapidă, respectiv precisă, folosind sisteme de clasificare ale brevetelor.

 


 

Website Tag Cloud

There are no tagged articles!

+ All tags

What is the most likely "Killer App" for Semantic Web technology?

Web Search - 25%
Enterprise Apps - 0%
Vertical Apps - 12.5%
None - it's not real anyway - 12.5%
Other - 12.5%
Social Networks - 37.5%

Total des votes: 8
Le vote pour ce sondage est terminé à: 05 Auo 2011 - 14:04

Visiteurs

Nous avons 53 invités en ligne